nimeni , niciodata  |  Publicata de alexelias   (BLOG)

Ai putea sa-mi arati pe cineva care pune vreun pret pe timp, care-si socoteste ziua, care-si da seama ca, pe fiecare zi ce trece, el moare? Caci noi intr-asta ne inselam: vedem moartea inaintea noastra, cand mare parte dintr-insa a si trecut: tot timpul dinapoia noastra e-n stapanirea ei.
Toate, Lucilius, ne sunt straine, numai timpul e al nostru. Natura ne-a trimis pe lume cu aceasta singura avere, trecatoare si amagitoare, din care, totusi, ne scoate cine vrea.
Si este atat de mare nesabuinta oamenilor, incat atunci cand capata cate un lucru de nimic, sau de foarte putina valoare ei, cu siguranta, usor de procurat, se simt indatorati, pe cata vreme nici unul dintre cei carora le sacrifici din timpul tau nu considera ca-ti datoreaza ceva, cand, de fapt, acesta este singurul bun pe care nimeni nu ti-l poate inapoia, oricata bunavointa ar avea. Cand in inferior poti vedea superiorul, cand chiar si in iad poti crea raiul, atunci ai devenit un artist al vietii. Fericiti cei saraci cu duhul..."Frumosi sau uriti, prosti sau destepti, norocosi sau ghinionisti, intre doua certitudini ? nasterea si moartea ?sintem in stare sa renuntam la multe idei si la o droaie de idealuri: dar, pitita undeva in suflet, pastram nebiruita aspiratia spre fericire. Oricum cu totii ne consideram niste candidati, posibili alesi la un scrutin al destinului. Sperind? Sperante ni se vind cu tona, iar noi abia asteptam sa fim mintiti. Ne mintim la rindu-ne cit ne tin puterile, tragind nadejde ca macar o data, una singura, fericirea are sa-si arunce ochii si asupra noastra. Desi ea nu prea are obiceiul asta, noi, condamnatii la viata, cutreierind prin lume intr-o doara, o tot pindim. Ne automintim. E poate cea mai frumoasa inchipuire plasmuita de mintea noastra, o umbra propice la care ne adapostim, cind in moalele capului ne bat razele unui soare nemilos, pe drumul nostrum intre doua certitudini."
Exista in vocabularul nostru un cuvint implacabil ca moartea, un cuvint sec si scurt, dar de o greutate incomensurabila pentru cel plin de tristete, si de disperare! NICIODATA! Imi inchipui ca NICIODATA fusese scris cu litere de foc pe spada ingerului care pazea paradisul pierdut!

Nimeni, niciodata, le spunem deseori fiindca ne-am dezvatat sa le analizam continutul, fiindca vorbim la-ntimplare, fiindca rostim cuvintele fara sa le atribuim nici o valoare. Nimeni, niciodata- sunt cuvinte definitive, cu un continut sacru, inviolabil ca un mormint.